Sunt celebru……scoate-mă de aici. Povești de după cârje. Jungla Nebuni(i)lor

Mi s-a spus că sunt un tip frustrat (în urma citirii articolelor de pe blog). De obicei furnizorii unor astfel de afirmații își ascund CNP ul după termopanul calculatorului. Își pun poala unității PC ului peste cap crezând că aerul de acolo e mai proaspăt. Cum nu au fost multe acuzări de genul acesta mi-am văzut de drum fără să privesc în retrovizoare.
Asta până nu demult, când m-am lăsat prins într-o discuție pe FB. Deși sunt de principiul că discuțiile nu au ce căuta în lumea virtuală, într-un moment de slăbiciune, am ales să-nvârt și eu prin supa de zarzavat teologic.
Am început să mă simt frustrat. Sigur e criza vârstei de mijloc sau mijlocul vârstei de criză. E de rău? Repede am căutat prin DEX-ul on line ce înseamnă frustrare. Am răsuflat ușurat. Frustarea e sănătoasă. E normală. În mintea mea cuvântul frustrat era pus pe panoul ”așa nu” de mult timp. O simplă analiză a DEX ului l-a repoziționat.

Revenim. De ce frustrat? În ultimul timp mi-au fost servite tot felul de fructe de mare(i) năzbâtii teologice. Năzbâtii care din păcate sunt lăsate să fie testate de multe papile gustative inocente. Apoi înghițite produc indigestii greu de tratat. În cazul acesta balonările nu mai pot fi tratate cu un simplu cărbune amvonal. Această intoxicare este efectul lipsei de învățătură biblică, cu adevărat spirituală. Multe biserici au înlocuit ucenicizarea, cu dictatura. Biserica nu mai învață, ea manipulează, nu mai investește în a face ucenici, ea mazilește orice tentativă de scoatere a capului din anonimat. Avem biserici în care potențialii lideri (în afară de pastor) sunt asasinați. Biserica în care nu se practică ucenicizarea devine o bună candidată la mediocritate, anonimat și în final la moarte.

Iată câteva meniuri recent puse pe masă. Din păcate bucătarii sunt/au fost membrii bisericilor de astăzi. Nu vreau să le comentez. Ele mi-au fost servite.
1. Dumnezeu mi-a iertat trecutul, prezentul și viitorul. Nu mai trebuie să-mi cer iertare pentru păcatele făcute. Orice păcat pe care am să-l fac este deja iertat. Și nu numai atât, dar nu mai trebuie să cer iertare semenului meu.
2. Turnul Babel nu a existat cu adevărat. Este doar o chestiune de simbolistică. De fapt, oamenii din acele timpuri s-au apropiat de un portal care făcea legătura dintre lumea umană și lumea lui Dumnezeu.
3. Domnul Isus Hristos nu este Dumnezeu, El este doar o extensie, e mâna lui Dumnezeu, este vehicolul, intermediarul prin care Dumnezeu și-a săvârșit lucrarea.
4. Ființa umană este compusă din duhuri, dorințele sunt duhuri, totul este doar duh. Ce vedem noi nu este real.
5. Creștinii au intrat în posesia săbii Duhului (nu e specificat dacă luptătorul are Duhul Sfânt) și trebuie tăiat și spintecat totul. (e varianta modernă a cruciadelor)
6. Lider care se crede profet, un grup de tineri a căror minte a fost ștearsă teologic (am mari semne de întrebare dacă a fost scris ceva acolo) și ruptă de biserică, care le impune supunere, mediocritate prin renunțarea la școli, prietenii și relații frumoase, ca el, liderul, să se lăfăie în obscuritate.

Ei bine, după un astfel de meniu mă simt frustrat. Mi-e foame. Cred că merg la alt restaurant.

3 gânduri despre &8222;Sunt celebru……scoate-mă de aici. Povești de după cârje. Jungla Nebuni(i)lor&8221;

  1. Inchizitorul de serviciu zice:

    Nota + 10 , din nefericire istoria se repeta, ciclic, in ce priveste majoritatea asa ziselor: biserici / adunari locale / „adunaturilor ultra-dizidente” / a gruparilor religioase gregare traditionale, mai toate sunt doar niste mistyk kluburi, Dumnezeu
    sa aiba mila si sa ne calauzeasca pe
    Calea cea Dreapta catre Cer!
    Atat protestanti cat si neoprotestantii sunt tot mai departe de ceea ce ar trebui sa fie Biserica Lui Hristos,
    in fiecare zi parca departeaza tot mai mult de Cuvantul Lui Hristos!

    • romeo hajdatan zice:

      Este numai începutul. Urmează să culegem roadele unei perioade în care biserica a fost prinsă între schele, sponsorizări și lipsă de spiritualitate. Este adevărat se încearcă o revenire… dar prea puține sunt bisericile care au decis să revină la ucenicie și căutarea dumnezeirii. Majoritatea sunt la cheremul celor ce se numesc pastori dar care nu mai au nici chemare nici Duh. Au rămas cu manipularea și nemușagul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s