GÂNDURI PICTATE

Gânduri aiurea.

Zgribulite-ntr-o zi

cu stropi de ploaie.

Am încercat să le-adun

ca apoi

… să povestim de noi, de ei, de ea.

De vara ce-a apus.

Și asta în zi de toamnă trecută.

Le-am rugat.

Am strigat.

M-am încruntat.

Le-am amenințat.

Nici o șansă .

Jucau  mâța ascunsa

cu picurii de ploaie.

Am întins mâna să le prind.

Căușul palmelor a devenit capcană,

se zbăteau dând să scape.

Deodată se făcu liniște.

Încet am desfăcut pumnul.

Acolo, mărginite de linia vieții

lacrimile cerului și gândurile,

în zbaterea lor,

deveniseră … culori

Tăcere

Câteva nuanțe de albastru și roșu

Se preling printre degete.

Am dat buzna-n casă

Căutând pânza fixată pe șevalet

Și cu grijă am întins albastrul și roșul .

Am fugit afară, am întins mâna…

Mai aveam nevoie de alb, de verde, de gri, de galben,

de puțin negru…

Ploaia s-a oprit.

Tabloul e gata.

Gândurile?

… sunt pictate!

(meo)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s