Cantina Municipală

Pulsul … vieții.

Eram în zonă. Ora prânzului. Dureri de stomac … de foame.

Scria cu litere mari: ”Cantina Municipală”. Intru. Rar de tot, când sunt în zona leșinului (de foame), vizitez vreo cantină. Sechele din anii studenției … și sensibilitatea la mirosul rămas ca amintire pe haine.

Cantina Municipală. Intr-un birou intri, plătești … ron, primești un bon … ca apoi în sala de mese să aștepți cuminte porția de mâncare. Pănă sunt servit analizez încăperea, oamenii. Aici … se rupe firul.

Alături de mine, înfofoliți și zgribuliți înfulecau cu vădită poftă și bucurie oameni dintr-o altă lume. Lângă mine s-a așezat un bătrânel de vre-o 60-65 ani. M-a salutat politicos și a început să mânânce. Între două linguri a aruncat o privire spre mine și telefoanele așezate pe masă. Rușinat le-am pus în geacă. A mâncat cu poftă ciorba lungă, cu multă pâine iar apoi felul doi l-a pus într-o pungă (cartofi natur si o pulpă de găină)… simțindu-se dator să-mi dea o explicație: ”e pentru cină”. Nodul din gât mă sufoca. ”E pentru deseară!”

A mai cerut pâine. Cu respect a-mpăturat-o … Bucata aceea de pâine e garanția că ziua de mâine îl poate prinde în viață/

Aici e locul de întâlnire la care Isus Hristos s-ar prezenta. Oameni sărmani, pensionari lăsați în urmă de un sistem a cărui instinct de supraviețuire a devorat orice atitudine de milă, respect și dragoste umană. Aici nu rămânea mâncare în farfurii, fărmiturile de pâine de pe fața de masă erau culese cu mare grijă.

La o masă, un cuplu de bătrânei, puneau la cale o afacere … de supraviețuire. Dincolo … doi copii  pentru care iarna nu prea blândă le era dușman  … povesteau cu zâmbetul pe buze. Despre ce vorbeau? Cine știe … oricum nu despre mașini, vile, firme … sau unde-și vor ține Revelionul. Anul trecut am scris unui pastor să încerce să facă un Revelion al săracilor. Nu era o mare investiție, o sală închiriată … că în rest se ocupau membrii bisericii. Răspunsul a venit sec… ”vorbește cu …” (mesajul clar era … avem alte probleme).

Am terminat de mâncat, am șters farfuria cu o coajă de pâine … m-am ridicat, am salutat, am mulțumit doamnelor pentru mâncare și am plecat. Schimbat.

Aici … se simte pulsul vieții. Aici e lumea pentru care a murit Hristos. Aici sunt semenii care trebuie ajutați. Aici e locul unde îți găsești de lucru dacă viața  te-a plictisit. Nu am înțeles niciodată lipsa de implicare a bisericilor creștine în lumea reală (majoritatea dintre ele). Programele sociale sunt inexistente. Am construit biserici navete spațiale… pentru care plătim (întreținerea)… miliarde. Întrebați vă rog câți bani se plătesc pentru căldură?

Investim  mii de euro în sonorizare, lumini, prelucrări imagini, etc… iar afară, în afara cercului nostru religios, oamenii sunt flămânzi.

Pentru ce clădiri pompoase … când oamnenii au nevoie de o mână întinsă, de un zâmbet, de un colț de pâine. Pe acest palier biserică și-a pierdut menirea. Am devenit o afacere profitabilă pentru liderii sponsorizați (in funcție de numărul de membrii și de slugărnicia față de alții)…

Cantina Municipală. Un loc unde realitatea te schimbă. …

Un gând despre &8222;Cantina Municipală&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s